Naşterea prematură este definită ca întreruperea cursului sarcinii înainte de săptămâna 37 de gestaţie şi după săptămâna 28 de gestaţie cu obţinerea unui produs de concepţie cu greutate mai mare de 1000 grame ( definiţie conformă cu legislaţia din Româmia, anul 2003) sau înainte de săptămâna 37 şi după săptămâna 20 de gestaţie, indiferent de greutatea produsului de concepţie (SUA, anul 2003). Termenul de naştere prematură, instituit iniţial în pediatria şi obstetrica clasică, avea o sferă de semnificaţie destul de largă, dar şi destul de vagă în acelaşi timp, anume se referea la copii născuţi înainte de 37 de săptămâni de vârstă gestaţională, sau cu greutate la naştere sub 2500 de grame. Termenul a persistat ca atare până în prezent, în literatura românească de specialitate, dar pe măsură ce conceptele patologice de naştere prematură şi de restricţie de creştere intrauterină au devenit bine cristalizate şi individualizate, în obstetrica modernă, a generat destul de numeroase confuzii. Mai puţin confuziv ar fi să se adopte pentru naşterea înainte de 37 de săptămâni de gestaţie terminologia anglo-saxonă de “naştere înainte de termen” - preterm delivery.

De precizat că limita de 37 de săptămâni de gestaţie pentru definirea prematurităţii este formală. În prezent, probleme grave pune, în mod real, naşterea înainte de 34 de săptămâni de gestaţie (32 de săptămâni de gestaţie, în serviciile de neonatologie de maximă performanţă); acest subgrup de naşteri reprezintă principala sursă a mortalităţii perinatale şi a morbidităţii perinatale severe, pe termen scurt, precum şi a dizabilităţii grave, pe termen lung.

În funcţie de greutatea la naştere, fătul născut înainte de termen este considerat:
- AGA ( appropriate for gestational age);
- SGA (small for gestational age), care trebuie diferenţiat de un făt prematur cu IUGR (intrauterine growth restriction - restricţie de creştere intrauterină, suferinţă fetală cronică);
- LGA (large for gestational age).

Datorită progreselor în terapia intensivă neonatală, limita inferioară a viabilităţii, din punct de vedere al greutăţii la naştere, a fost împinsă până la de 500 grame, dar în aceste cazuri, aparentul succes este pus în discuţie din cauza problemei sechelelor neurologice (“paralizie cerebrală”); acestea au o prevelenţă de 75% la feţii născuţi înainte de 32 săptămâni de gestaţie.

O sursă de confuzie în ceea ce priveşte semnificaţia termenului românesc de naştere prematură o reprezintă termenul englezesc premature rupture of membranes, PROM - ruperea prematură a membranelor. Termenul PROM se referă la ruperea membranelor înainte de debutul travaliului, indiferent de vârsta gestaţională. Pentru a sublinia această idee, în literatura anglo-saxonă, în ultimii ani, se preferă termenul de prelabor rupture of membranes, celui echivalent de premature rupture of membranes. Dealtfel, şi în accepţiunea şcolii româneşti clasice de obstetrică, termenul de “rupere prematură a membranelor” se referă la ruperea membranelor înainte de debutul travaliului. PROM este un termen generic, care acoperă situaţii foarte diverse: ruperea membranelor înainte de declanşarea travaliului la feţi sub limita viabilităţii; la feţi posibil viabili, cu prognostic postnatal rezervat (24 - 34 de săptămâni); la feţi la termen (peste 37 de săptămâni de gestaţie). În afară de prognostiul fetal, există şi alte diferenţe între PROM la termen şi PROM înainte de termen; declanşarea travaliului urmează mai rapid după ruperea membranelor, în cazul PROM la termen, faţă de PROM înainte de termen.

PROM este un fenomen intricat cu fenomenul naşterii înainte de termen şi, probabil, unul din principalele mecanisme implicate în declanşarea naşterii înainte de termen. În astfel de cazuri, trebuie adusă o precizare suplimentară, legată de vârsta gestaţională; în terminologia anglo-saxonă, această situaţie este descrisă drept PPROM - preterm premature / prelabour rupture of membranes.