Naşterea prematură are un impact social deosebit, fiind, alături de malformaţiile congenitale, cea mai importantă sursă de morbiditate şi mortalitate neonatală, cu consecinţe tardive debilitante. O analiză recentă a mortalităţii neonatale (deces la vârsta de sub 28 zile) în SUA între 1989 şi 2001 a arătat că naşterea prematură sub 28 săptămâni este cauza a 49% până la 58% din aceste decese, iar naşterea prematură sub 37 săptămâni este răspunzătoare de 7% din decesele neonatale.În afara riscului decesului neonatal, feţii născuţi prematur au morbiditate crescută şi un risc crescut pe termen lung de a dezvolta sechele (paralizie cerebrală, boală pulmonară cronică, afecţiuni gastrointestinale, retardare mentală, deficienţe vizuale şi auditive). În ciuda eforturilor clinice menite a reduce incidenţa naşterilor premature, în SUA rata naşterilor premature a atins rata cea mai mare din ultimele două decenii în 2001, când a fost 11,9% (unul din opt feţi a fost prematur). Faţă de anul 1981, rata naşterilor premature a crescut cu 27%. O mare parte din această creştere se datorează creşterii procentului de sarcini multiple obţinute prin tehnici de reproducere asistată. Oricum, rata naşterilor premature la sarcinile cu feţi unici a crescut, de asemenea, în această perioadă. În 2003, în SUA, s-au născut 490.000 feţi prematur.

Similar situaţiei pe plan mondial, în România se remarcă o creştere a numărului de naşteri premature datorată în principal progreselor obţinute în reproducerea asistată, creşterii numărului primiparelor în vârstă şi lipsei unor protocoale bine definite în teritoriu pentru urmărirea sarcinilor cu risc. Din 1990, când mortalitatea datorată prematurităţii la grupa de vârstă 0-1 an a fost de 31,1%, se remarcă o creştere constantă până la 50,8% în 2004, spre deosebire de mortalitatea prin distrofie la grupa de vârstă 0-1 an, care în aceeaşi perioadă a înregistrat o scădere de la 29% la 10,3%. Aceste modificări pot fi explicate prin progresele în terapia intensivă şi reanimarea neonatală, cu scăderea mortalităţii la distrofici, creşterea numărului de prematuri mici. Nasterea prematura reprezinta principala cauza de morbiditate si mortalitate neonatala: costurile pentru tratamentul acut al prematurilor este foarte ridicat, astfel ca un numar de aproximativ 15% din nou-nascuti (prematurii) consuma peste 70% din bugetele sectiilor de neonatologie. Incidenta nasterii premature variaza intre 5%- 25% (in tarile dezvoltate, respectiv in curs de dezvoltare). In Romania incidenta este de aproximativ 15-19 % (Raportul UNICEF – Romania 2005)

Costurile necesare ingrijirii prematurilor sunt ridicate, CNAS deconteaza :
- 5200 lei pentru ingrijirea unui prematur foarte mic cu sindrom de detresa respiratorie
- 1796 lei pentru ingrijirea unui prematur cu deficiente majore
- doar 120 lei pentru ingrijirea unui caz de nou-nascut la termen
Costurile reale depasesc insa frecvent suma de 10000 lei

In anul 2004 in tara noastra s-au nascut 216.261 nou nascuti din care aproximativ:
- 2595 (1,2%) prematuri sever afectati sau cu detresa respiratorie
- 8650 (4%) prematuri cu probleme majore

Costurile decontate anual pentru tratamentul acestora fiind aproximat la:
- 13.494.000 lei pentru prematurii sever afectati si cu detresa respiratorie
- 15.535.400 lei pentru prematurii cu probleme majore
In total aproximativ 29.029.400 lei. Costurile efective sunt insa probabil mai mari, deoarece la acestea se adauga costurile decontate in regim de tarif pe zi de spitalizare (conform Normelor contactului cadru/2005).